Mic îndreptar anti-manipulare (1)

Articolele seriei: (2) | (3) | (4) | (5) | (6)


Puteți prosti toți oamenii o vreme și pe unii oameni tot timpul, dar nu veți putea prosti toți oamenii, tot timpul.
::Abraham Lincoln::


Manipularea zilnică

Manipularea este practicată la scară mare de către grupuri (de țări, de structuri organizatorice, de instituții, sau companii), sau la o scară mai mică de către persoane care dețin puterea, mijloacele de influență  și interesele necesare asupra unor colectivități mari de oameni, pentru a le influența deciziile și conduita în sensul dorit.

Manipularea este o activitate caracterizată prin continuitate, intensitate, complexitate și minciună, fiind făcută cu mijloace diverse și având scopuri ideologice, sociale, politice, comerciale, financiare, etnice, naționale, etc. Ea se derulează prin intermediul școlii, politicii, artei, culturii, sau prin activități civice, sportive, reclame, etc., instrumentul său principal fiind mass-media.

Manipularea se face în principal prin stres și prin frică: frica de moarte, de boală, de sărăcie, de ridicol, de marginalizare, de singurătate, etc. folosindu-se reclama, propaganda, dezinformarea, îndoctrinarea, etc.

La rândul ei, frica poate avea următoarele aspecte (exploatate abil de către manipulatori):

  • de libertate, de decizie, de asumarea responsabilității;
  • de succes, de presiunea și consecințele lui (menținerea);
  • de eșec, de ridicol, de concediere, de șomaj;
  • de singurătate (divorț, despărțire);
  • de marginalizare, de pensionare;
  • de pericole, animale, riscuri, accidente;
  • de necunoscut, de întuneric;
  • de închisoare;
  • de sărăcie;
  • de boală;
  • de moarte.

Manipularea generează astfel comportamente individuale și colective aberante, inexplicabile, paradoxale, iraționale, păguboase: conflicte, crime, obsesii, inadecvări,
consumuri inutile (shopping compulsiv), blocaje mentale, spaime maladive, depresii, sinucideri, dependențe, etc.

Manipularea are la bază realități inexplicabile ale celor mai întunecoase adâncuri ale psihicului uman, inclusiv ale psihologiei colective (spiritul de contagiune, mai cunoscut sub denumirea de spirit de turmă).

Desigur că se poate face distincție între manipularea interpersonală și manipularea instituțională, sau între manipularea intenționată și cea neintenționată, sau între manipularea albă și cea gri sau neagră.

Violența socială

Violența socială poate îmbrăca una din formele: minciună sau sărăcie.

  1. Minciuna este cea mai sofisticată formă de violență socială.
  2. Sărăcia este cea mai brutală formă de violență socială.

Succesul manipulării

Cauze educaționale și culturale

Manipularea are un important factor favorizant: lipsa educației! Și când vorbim de acest aspect, se pot reliefa următoarele:

  • lipsa de informare, educație și cultură – pot fi explicabile (și acceptabile) până la un punct, deoarece, da, nimeni nu s-a născut învățat și nu le poate ști pe toate, dar dincolo de acest punct e vorba de ignoranță; doar unui om neinformat i se poate spune (și promite) orice și spre paguba lui, să creadă acel orice…
  • Nu știu și nici nu mă interesează” – e dovada clară a prostiei, inculturii și ignoranței.
  • lipsa unei „ancore”, a unui sistem solid de valori pozitive, cu referire la percepția despre sensul și rostul lucrurilor, sau a destinului omului pe Pământ; similar, o astfe de ancoră poate fi credința într-un Dumnezeu, sau într-un sistem coerent de valori, principii și idealuri înalte.
  • lipsa exercițiului inteligenței emoționale și sociale, care se poate traduce în lipsa de comunicare, cooperare, empatie, solidaritate, schimburi de informații între oameni, dezbinare; toate reprezintă o expresie a prostiei, ignoranței, egoismului și orgoliului sau autosuficienței.
  • nu tot ce zboară se mănâncă…
Un popor fără cultură e un popor ușor de manipulat...

Cauze psihologice

Ținând de structura individuală internă, cauzele psihologice ale succesului manipulării sunt de departe cele mai importante. Cercetând abisurile întunecate ale psihicului uman, psihologia poate releva aspecte greu de înțeles/explicat. Manipulatorii cunoscători ai acestor realități le exploatează din plin:

  • instinctul de supraviețuire – în forma sa cea mai primitivă, acesta explică atât egoismul, cât și lăcomia; acestea două țin de un specific al ființei umane și anume de eficiență (tendința de a consuma cât mai puțină energie, pentru același rezultat, sau altfel spus, de a obține un rezultat cât mai mare pentru același efort); consecința imediată a acestui aspect este tendința obținerii unui trai ușor, hedonismul, indolența, trândăvia, chiulul, dar și apetitul pentru cadouri, pomeni, pleașcă și ceea ce se numește azi protecție socială; în aceste condiții, puturosul este victima sigură a populismului;
  • prostia și ignoranța – se poate traduce într-o lipsă de viziune din cauza căreia este sacrificat echilibrul între planurile pe termen lung (viitor, care implică investiții în educație, onoare, conținuturi, calificare profesională, muncă cinstită, libertate, sănătate, familie, copii, cămin, tradiție, etc.) și planurile pe termen scurt (prezentul, care se referă la aparențe, forme, consum, modă, distracție, lux, îmbuibare furt, înșelăciune, etc.) Neînțelegând și necunoscând rostul profund al lucrurilor, unui om prost i se poate promite orice, el chiar va crede…;
  • obiceiurile proaste, structurile mentale greșite, gândurile rele – toate acestea rezonează mai curând cu minciunile manipulatorilor, dovedind compatibilitate, decât cu valorile și idealurile înalte;
  • instabilitatea psiho-emoțională – are ca efect posibilitatea coruperii prin asimilarea unor idei „la modă”, sau prin urmarea unor personalități carismatice;
  • orgoliul (vanitatea, fudulia, mândria deșartă) – constituie o explicație a tentației pentru aparențe, dar și sinucigașul apetit pentru a fi mințit, flatat, admirat (sindromul Mirror, Mirror on the Wall/Who Is the Fairest of Them All) cu dorința de a i se ascunde sau măcar edulcora realitatea; orgoliosul refuză sfaturile, el știindu-le pe toate; acestuia i se pot spune și minciuni, el le va crede dacă acestea corespund cu ceea ce îi place să audă…
  • tendința naturală spre eșec – are ca și explicație un sentiment instinctiv de vinovăție, stres și frică în caz de succes, sentiment generat de invidia celorlalți; asta duce la blocaje mentale urmate de decizii proaste și finalizate în eșec;
  • multitasking – o combinație de prostie, orgoliu, modă și stres (o grabă prostească și nu un festina lente); este cauza căutată instinctiv pentru atingerea și justificarea convenabilă a eșecului;
  • complicitatea victimă-călău – are ca produs imoral, rușinos, toxic și detestabil delațiunea, lovirea în ceilalți sub protecția anonimatului și a pretextului unui bine făcut comunității.

Joane K. Rowling:

„Oamenii au deosebitul talent de a alege exact ceea ce le face rău.”

Premise ale manipulării

Se poate afirma fără dubii faptul că sărăcia, conjunctura nefavorabilă, oprimarea, lipsa de educație și/sau aroganța sunt premise ale manipulării. Dar și starea de moment, subiectivismul, impresia și de ce nu, interesul personal pot fi considerate la fel. Să adăugăm aici și lăcomia, prostia, ignoranța sau dorința de putere.

P. J. O’Rourke:

„Oricum, nici drogurile, nici măcar alcoolul nu sunt cauzele relelor fundamentale ale societății. Dacă suntem în căutarea surselor necazurilor noastre, ar trebui să verificăm prostia, ignoranța, lăcomia și dragostea de putere.”

Și aici nu vorbim despre mândrie și onoare, atitudini pozitive și de apreciat, ci vorbim despre vanitate, fudulie, orgoliu, toate acestea lucruri găunoase și păguboase…

Victor Hugo:

„Orgoliul se află în noi ca o forță a răului.”

Orgoliul

Conform DEX, orgoliul este „părere foarte bună, adesea exagerată și nejustificată, despre sine însuși, despre valoarea și importanța sa socială; îngâmfare, vanitate, suficiență, trufie.

Paulo Coelho:

„Când orgoliul strălucește prea tare, orice înțelepciune se întunecă.”

Orgoliul are legătură directă cu narcisismul.

Populismul

În ultimii ani, (și) continentul european a fost măturat de un val de populism. Câteva considerații despre această noțiune pot fi găsite în „Populismul și rădăcinile sale”, dar și în „Despre populism”. Subiectul e mult prea amplu, iar sursele de informare asemenea…

Cauze externe

De fapt, cauzele externe ale succesului manipulării reprezintă mai curând condiții, circumstanțe favorizante, așa cum ar fi:

  • sărăcia – rezultată din exploatare, dictatură, spoliere, represiune și război, condiții ce vulnerabilizează omul făcându-l astfel manipulabil…
  • lipsa opțiunilor reale – s-a întâmplat frecvent, de obicei în alegerile politice naționale/locale, ajungându-se de obicei la a alege „răul cel mai mic”…
  • contagiunea psihologică – în cadrul grupurilor de oameni, presiunea celor din jur (societate, anturaj, mass-media) generează la nivel individual comportamente paradoxale, aberante, la limita inferioară a condiției umane (ne amintim manifestările mineriadei din iunie 1990, nu?); aflat într-un grup, individul are un comportament total diferit de cel pe care l-ar avea dacă ar fi singur, deoarece în cadrul grupului își impun punctul de vedere cei mai violenți, agresivi și inculți, dar persuasivi, individul simțindu-se protejat de anturajul grupului, având convingerea unei legitimități a acțiunilor sale și deci a unei impunități, deoarece răul este colectiv și deci disipat și neatribuibil cuiva anume; de aceea se impune o selecție atentă a anturajelor, acestea putând avea efecte catastrofale, nu odată ireversibile, mai ales asupra tinerilor;
  • activitatea profesională – manipulatorii de profesie și-au rafinat metodele și instrumentele, acestea devenind tot mai sofisticate, perfecționate și prin urmare mai eficiente; ei creează o adevărată asimetrie și discrepanță informațională și relațională între uriașul sistem manipulator (caracterizat de competențe, profesionism și informare) și omul simplu supus manipulării, singur, neinformat, neajutorat, și nu odată iresponsabil și îngâmfat; iată și câteva reguli ale manipulării și dezinformării eficiente:
    • cu cât minciuna este mai exagerată, cu atât devine mai credibilă;
    • pentru a obține credibilitate, minciuna trebuie repetată cât mai mult;
    • minciuna trebuie să aibă un mic sâmbure de adevăr, pe principiul „nu ies fum fără foc”;
    • minciuna trebuie să facă apel la instinctele, viciile și emoțiile destinatarilor, să le stimuleze fie ura, fie lăcomia și/sau invidia, să le promită satisfacerea plăcerilor, funcție scopul manipulatorului;
    • minciuna să gâdile orgoliul și să aibă o ancoră în prejudecățile destinatarilor mesajului mincinos;
    • mesajul mincinos trebuie să producă un atac voalat la siguranța destinatarului, inducându-i teama, stresându-l cu presupusele efecte ale nesupunerii la îndemnul mesajului mincinos;
    • minciuna trebuie ambalată frumos, colorat, sclipicios, trebuie să fie plăcută auzului și/sau vederii, prezentată de persoane carismatice.

Albert Einstein:

„Cel ce mărșăluiește vesel în rând cu trupa, deja și-a câștigat disprețul meu. I s-a dat ditamai creierul din greșeală, din moment ce măduva spinării i-ar fi fost de ajuns.”

Principii ale manipulării:

  • Dă-le de lucru! Ține-i ocupați cu mărunțișuri! Mărește-le doza!
  • Nu subestima puterea poporului prost strâns laolaltă. („Proști dar mulți”, după cum „spunea” Lăpușneanul)

Relativismul postmodernist duce la înstrăinarea oamenilor, conține sâmburele anarhiei și ducând în ultimă instanță la autodistrugere: nu există nici o regulă general-valabilă, fiecare e cu propriul adevăr, fiecare are dreptatea sa, nimeni nu trebuie să se supună regulii altcuiva, fie el Cel de Sus sau Statul! Din acest moment, da, orice devine posibil și permis!

Nu crede tot ce auzi. Există întotdeauna trei variante: a ta, a altora și ADEVĂRUL!

Sărăcia

Pe lângă alte consecințe, sărăcia duce la dezbinare și însingurare

A apărut frica deschiderii unui plic: „Dacă o fi de la poliție, bancă, sau Doamne ferește, o invitație la nuntă!”

Efectele sărăciei asupra individului:

  • crearea unei stări de dependență, de sclavie psihologică, materială socială și chiar electorală și politică (prin prisma protecției sociale), față de cel care îi asigură omului mijloacele de trai (salariu, ajutoare sociale, etc.); sărăcia afectează grav libertatea individuală: un om sărac nu mai e un om liber!
  • crearea de comportamente antisociale aberante, alterarea conștiinței individuale și sociale: delațiune, complicitatea călău-victimă, egoism, zgârcenie, mizerie morală, distrugerea unității și solidarității sociale, anularea posibilităților de colaborare și protest;
  • inducerea stresului, a fricii în fața riscului de a nu putea asigura minimul nevoilor umane (a se vedea piramida nevoilor umane a lui Maslow), ceea ce generează blocajul mental și preocupări mărunte;
  • reducerea posibilităților și apetenței de învățare, informare, educație, culturalizare, planuri și proiecte pe termen lung, etc.; prin urmare, se agravează spirala sărăcie-incultură-ignoranță-manipulare-sărăcie…
  • generarea de tensiuni și chiar conflicte intra-familiale;
  • restrângerea lățimii de bandă a activității creierului, reducerea în medie cu 13 puncte a nivelului de inteligență (IQ);
  • scăderea prestigiului în societate, reducerea încrederii în propriile forțe și a stimei de sine;
  • ratare, marginalizare și excluziune socială, depresii, infracționalitate, stare precară a sănătății, sinucideri…

Sărăcia nu e nici virtute, nici păcat.

Se poate astfel înțelege de ce se refuză accesul maselor largi ale populației globului la resurse, de ce 5% din populație controlează 90% din bogățiile planetei și ține cu dinții de ele!

Cercetările arată că cele mai prospere țări au și cel mai ridicat nivel de educație, de cercetare științifică și cu siguranță, cel mai scăzut procent de analfabetism.

Anunțuri

Comentați!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s