Procedee electorale

Va trece și vara asta… Vine toamna și odată cu ea, zbaterile electorale ale unor noi alegeri generale. Îmi povestea bunicul meu cum se derulau alegerile la țară, prin anii ’30… Existau grupuri de presiune, inclusiv fizică, ce erau angajate de reprezentanții locali ai partidelor contra cost sau contra altor favoruri… Hai să spunem că astea erau excepții, pe plan local, excepții care nu puteau influența semnificativ rezultatul votului.

caragialeIată însă că, aflăm de la maestrul Caragiale cum se derula procesul electoral în acele vremuri, ceea ce ne arată încă o dată că demult, foarte demult, regulile n-au fost respectate la noi…

Pentru a păstra „aroma” veacului XIX, am păstrat textul cu ortografia, sintaxa și morfologia autorului, așa cum a fost publicat în 1938.

Procedee electorale

Ne cade în mână copia unui document foarte interesant – o circulară adresată tutulor președinților de comitete electorale din județe de către d. C.A. Rosetti. Ne grăbim a-l da la lumină ca o nouă și o strălucită dovadă de chipul cum înțeleg radicalii noștri libertatea în alegeri.

„D-lui președinte al comitetului electoral de…

București, 23 Aprilie 1879

Domnule Președinte,

Comitetul electoral al partidei naționale-liberale din București, completându-se prin delegații mai multor comitete electorale județene, este mai în pozițiune astăzi de a vă da concursul de care ați putea avea trebuință spre a duce la bun sfârșit însărcinarea pusă de alegători comitetului de președeți.

Ne punem dar la dispozițiunea d-voastră, pentru orice trebuință veți simți și care ar fi de natură a se putea satisface prin concursul nostru. Alegerile colegiului I și II au a începe în curând. Dacă din esaminarea listelor electorale ar rezulta pentru d-voastră oarecari dificultăți, ce s’ar putea înlătura prin concursul nostru, vă rog să binevoiți a ne trimite acele liste împreună cu observațiunile d-voastră, pentru ca imediat, toți împreună să căutăm a înlătura obstacolele ce se împotrivesc reușitei candidaților partidei naționale-liberale. Credem că ar fi bine să ne trimiteți în același timp și numele candidaților diferitelor grupuri politice, împreună cu observațiunile d-voastră asupră-le.

Primiți, vă rog d-le Președinte, încredințarea înaltei mele considerațiuni.

Președintele comitetului electoral de București,

(iscălit) C. A. Rosetti.”

Liniile de mai sus sunt așa de strigătoare prin ele însele, că n’avem nevoie să le mai adăugăm multe comentarie din parte-ne spre a ilustra îndeajuns istoria scandaloasă a celor din urmă alegeri.

Astfel, în puține cuvinte, comitetul central din București se pune la dispoziția comitetelor din județe pentru orice trebuință vor simți ele, de natură a se satisface prin concursul puternic ce le-ar putea da d. C. A. Rosetti și ai d-sale. Dacădin examinarea listelor electorale ar rezulta pentru vreun comitet electoral oarecari dificultăți, ce s’ar putea înlătura prin concursul d-lui C. A. Rosetti și comp., acele liste se vor trimete comitetului de București cu observații la fiecare nume, pentru ca imediat marele partid, dd. C. A. Rosetti, Brătianu, Mihăilescu, – Warszawsky, toți împreună, să caute a înlătura obstacolele ce se împotrivesc reușitei candidaților partidei liberale-naționale.

Aceea ce este caracteristic în enciclica electorală a I. P. S. Sale mareului pontif din ulița Doamnei, este că I. P. S. Sa nu pomenește despre obstacole de’nlăturat decât pentru col. I și II; despre celelalte două, nici nu-i trece prin gând I. P. S. Sale că vor îndrăsni a pune vreun obstacol la reușita candidaților drept credincioși.

Obstacolele și dificultățile pe cari marele partid, – dela cel mai neînsemnat, Warszawsky, până la cel mai de frunte, d. C. A. Rosetti, – trebue să le înlăture, sunt de o mulțime de feluri. Vom căuta a cita câteva specimene după observațiile unei liste înaintată de comitetul electoral al unui județ oarecare cătră comitetul electoral central.

Este, de exemplu, lista col I. După toată corijarea liberală a acestei liste, după scoaterea câtorva nume și înlocuirea lor prin altele mai patriotice, lista se găsește în ediție definitivă cuprinzând 34 de nume, a căror persoane vor veni toate la vot; trebuesc deci 18 voturi pentru reușita candidatului marelui partid. După toată socoteala făcută de comitetul patrioților din partea locului, marele partid nu poate fi sigur decât de 11 alegători, unii funcționari, alții rude d’aproape ale cutărui ministru sau ale prefectului. Este neapărat prin urmare a se mai asigura 7 voturi cel puțin. În conformitate dar cu cele notificate prin enciclica de mai sus a pontifului suprem, comitetul electoral înaintează lista cu observațiile cuvenite. Cei 11 sunt șterși cu condeiu roșu, alții, mai mulți ori mai puțini, sunt șterși cu condeiu albastru: asupra acestor două categorii, stau scrise jos următoarele două notițe scurte și cuprinzătoare: «Roșii suntai noștri». – «ceilalți sunt ai lor siguri». Rămâne însă o treime, categori celor cu păsuri, și asupra fiecăruia din aceștia comitetul electoral local scrie pe larg observațiile sale.

De exemplu:

«D. X… opozant, are un nepot judecător la tribunalul de aici; ține la el ca la un fiu al său; vrea încă să-l lase moștenitor. Junele se zice că a comis mai multe abuzuri, și acum după mai multe denunțări, este amenințat a-și pierde postul și a fi dat în judecată. Dacă nepotului i s’ar pune cuțitul la os dela înaltele locuri, unchiul de sigur s’ar înmuia».

D. C. A. Rosetti citește notița și o recomandă locurilor competente, spre cele de cuviință, după care d. X… este șters cu creion roșu.

«D-l Y…, nehotărât, nici liberal, nici consevator; are un cumnat, păcătos nu e vorbă, dar cine nu-i păcătos în lume! a scăpat de cinci luni de temniță, unde și-a făcut osânda pentru delapidare de bani publici; însă este foarte capabil, și a servit mult principiile liberale. Acum n ‘are bietul om nici o ocupație, și-ar vrea să capete o subprefectură, ca să poată trăi onest și să nu mai șază pe gâtul lui cumnatu-său. D. Y… n’ar fi tocmai contra noastră, dacă…»

D. Simion Mihăilescu ia act și pleacă la minister ca să se conform întocmai, iar marele pontif trage cu roșu peste numele d-lui Y.

«D. Z… stă rău de tot cu cutare mare instituție de economie națională; anul trecut l-a ruinat grindina; dacă direcția l-ar strânge de aproape ar fi pierdut, prin urmare…»

D. Rosetti șterge cu roșu și pe respectivul.

Și așa mai încolo.

La fiece șir, opinia publică se lasă tot mai tare de partea principiilor liberale, două treimi din listă sunt înroșite, și – «în sfârșit marea majoritate a națiunii s’a pronunțat cu tărie, prin alegeri libere, în favoarea marelui partid liberal-național».

Vom reveni.

 

Anunțuri

Comentați!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s