Scaunul gol de după „duminica orbului”

Pe fluxurile de știri dau de articolul „5 iunie, duminica vindecarii orbului”… Mă uit la numele autorului: Șerban Cionoff… Și cu toate că acolo apare „Serban” deși restul paginii e plină de diacritice, asum totuși că e vorba de Șerban… Și-i mai citesc un articol, de data asta chiar de azi: „Alte măşti, aceeaşi intoleranţă”.

Și presupun că, similar acestui domn a cărui orientare politică nu e greu de înțeles, or fi mulți alții asemeni lui, cu singura deosebire că și-au pus condeiul în slujba altor partide. Poate unora li se pare absolut normal ca ziariștii să fie afiliați unui partid. Mie, nu… Mă aștept ca un jurnalist să se ocupe cu informarea publicului și să aibă libertatea de a critica și-n stânga, și-n dreapta, și pe centru… Din păcate, am văzut cu toții că „afilierile” s-au practicat inclusiv în lumea artistică, unde putem constata că unii dintre „artiști” care s-au predat unui trust media nu au ce căuta la un alt trust media concurent și „vițăvercea”…

Dar să revenim. În primul articol, printr-o logică destul de îmbârligată și mizând pe aceeași logică a principiului „cine nu-i cu noi e împotriva noastră”, principiu pe care de altfel îl condamnă, domnul Cionoff ajunge la „vindecarea orbului” care ar urma să aibă loc chiar în „duminica orbului”, când, românii vor răzbuna (încă o dată, ca și când n-am fi văzut guvernarea Ponta…) „bilanțul rușinos al salariilor tăiate, al ratei ridicate a șomajului, al (in) justiției care lucrează la o anumită comandă politică, al jafului deșănțat din banul public și al austerității aberante cu care ne-au pricopsit cei zece ani de mandat prezidențial ai Amiralului Dezastrului Național neputând fi așa de repede dat uitării”.

Desigur că are dreptate, dar aceleași argumente erau aruncate pe piață în 2012… Și?

În al doilea articol pe care l-am amintit, faptul că Lia Bugnar susține un alt candidat la primăria capitalei și declară:

„Îmi asum în deplină relaxare riscul de a pierde eventualii spectatori votanți ai Gabrielei Firea. Adevărul e că un scaun gol la teatru e mult mai ochei decât un scaun ocupat de un prost.”,

îl face pe domnul Cionoff să o acuze de intoleranță.

Cu siguranță, marea masă a alegătorilor nu sunt atât de pasionali încât, dacă ar fi votanți „de stânga”, n-ar mai merge la teatru pe motiv că Lia Bugnar n-o susține pe candidata PSD-ului… Iar domnul Cionoff nu face decât să exploateze electoral o exprimare mai tranșantă.

De altfel, care mai e deosebirea dintre „stânga” și „dreapta”, mai ales la niște alegeri locale? Un primar politic nu e altceva decât prizonierul unui grup de interese politice, dar mai ales economice, structurate în și în jurul acestei grupări numite partid…

De aceea, cred că s-ar impune înțelegerea faptului că alegerea unor primari independenți, fără a garanta ceva, este totuși o șansă mai mare de bine pentru o localitate decât continuarea acestei păcăleli ce are loc la noi de un sfert de secol…

Abia prin votarea independenților de bună calitate, orbii s-ar vindeca în „duminica orbului”…

Anunțuri

Comentați!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s