Cilindrii motorului istoriei UE

Articol excepțional al lui Alexandru Dodan (care, iată, la final a trebuit să precizeze – poate pentru că așa sunt cutumele – că „Opiniile exprimate aparțin exclusiv autorului și nu angajează MAE român”): „Europa secolului XXI va fi federală, sau nu va fi deloc”.

Articolul conține un punct de vedere pro-federalist european, dar încearcă și să arate rădăcinile crizelor europene de tot felul. Practic, este o acuză directă la adresa politicienilor europeni care în diferitele etape de integrare nu s-au ridicat la înălțimea momentelor, ratând oportunitățile creării unui spațiu comun european sustenabil.Este un articol ce cu siguranță poate genera polemici, dar care – în opinia mea – are logică, coerență și mai ales, dă de gândit celor ce vor să gândească. Iată un fragment:

„Alături de credinţă, ambiţie şi lăcomie, frica este unul dintre cilindrii motorului Istoriei. Multor europeni le este astăzi, pur şi simplu, frică. Statele naţionale, cu bunele şi relele lor, dar care ofereau un cadru inteligibil, au fost semnificativ “golite” de puterile lor suverane începând din 1957. În „epoca de aur” 1992 – 2008 nu s-a prea observat că suveranitatea care migra treptat de la statele naţionale europene nu se regrupa, de fapt, în nicio instituţie politică capabilă să compenseze acest transfer printr-o suveranitate superioară, legitimată democratic, la scara întregii UE. Crizele combinate izbucnite după 2008, în paralel cu amplificarea efectelor globalizării, au provocat europeanului „mediu” dileme şi traume încă subevaluate. Instituţiile UE şi birocraţia europeană au mers înainte (chiar foarte bine) apărându-şi interesele, în timp ce statele foste/semi suverane ridică tot mai des din umeri a neputinţă. Este simplist a-i blama pe europenii care se simt abandonaţi „în bătaia vântului” că se uită înapoi spre formule verificate istoric, şi pe politicienii zişi „extremişti” (de fapt, patetici şi paseişti). Cel puţin în egală măsură, ar trebui blamaţi autorii contextul care i-a făcut pe mulţi europeni să-şi piardă încrederea în integrarea europeană, să voteze cu pseudo-politicieni la care nici nu s-ar fi uitat înainte de 2008, sau – cazul britanicilor – să ia serios în considerare chiar ieşirea din UE.”

Temele lansate în discuție sunt nu doar multiple, ci mai ales interesante. Paralela dintre procesele de integrare ale UE și formarea SUA este de-a dreptul remarcabilă. Desigur că nu se pune în discuție dacă SUA reprezintă totuși un ideal! Cu siguranță există voci care afirmă că nu. Dar asta-i altă discuție… Probabil că totuși, ca în multe alte domenii, idealul unei societăți omenești nu va fi atins în practică niciodată. Și-atunci ne rămâne să alegem între rele, răul cel mai mic… Iar noi, românii, asta practicăm de mii de ani…

P.S. Și toate astea, în condițiile în care, însuși președintele Parlamentului European, Martin Schultz spune că „Europa este o promisiune trădată”…

Anunțuri

3 gânduri despre „Cilindrii motorului istoriei UE

  1. UnCheșule, deja urăsc chestia asta – de-a alege răul ”mai mic” în dauna celui mai mare…rău-i rău și-n cantități mari, și în cantități mici! Diferența o dă doar TIMPUL care dovedește că și răul mic creează dependență, iar la sfârșit, poate cauza chiar moarte!

    Nu știu de ce națiunile-astea – SUA, UE, GERMANIA, FRANȚA , plus toate imperiile care-au acționat în lume, vor o cucerire și-o-nrobire a celorlalte nații-state, pentru a-și satisface ele orgoliul și punga!

    Lasă pe fiecare să-și chivernisească țara, să-și păstreze obiceiurile, religia, iar când te întâlnești la o masă rotundă, bea, veselește-te ȘI-ATÂT!
    Fă si schimb de experiențe și de bunuri (în cele de folos, de bun-simț, DAR permise), cine te oprește?

    Apreciază

  2. HIHIHI….păi dacă și ei recunosc că U.E. a luat-o pe o pantă descendentă, aproape eșuată, înseamnă CĂ AȘA E!
    Și, pentru că orice început are și-un sfărșit, dacă ai fost ascuns, pervers, parșiv, meschin, cu atât mai mult n-o să-ți meargă ulciorul prostirii de multe ori la GURA MARE a celor care se revoltă, năvălind peste tine ca o APĂ…(de) MARE!
    P.S. Cine s-o-nneca, cine-o scăpa (cu bine) din asta, vom vedea!

    Apreciază

  3. Iar faptul că ”Europa sec. 21 va fi federală sau nu” arată îngustime mintală, plus lipsă de viziune politică adevărată!
    Ce-i aia? Până acum n-am existat și separat? Ce-i prostia asta? N-ai cum să faci un conglomerat federalizat, lăsând la o parte particularitățile specifice fiecărei țări amestecându-te nepermis în ciorba lor, tu – mai degrabă văzându-ți de iaurtul tău care se face la tine-n țară!
    Amestecul ăsta nepermis, siluit…mă duce cu gândul la o masă pe care tronează mai multe feluri de mâncare (țările U.E.) care, ”federalizate” ar însemna să le-arunci în aceeași oală (mare, la grămadă). Ei, NA DE SERVEȘTE! Ce simți pe limbă? O troacă întocmită pentru porci, din care nu știi dacă simți felul 1, 2 sau 3 (desert).
    Federalizarea-ar însemna uniformizare și dictatură pentru că așa-i în firea omului să fie/simtă șef peste toată lumea, iar borșul fermentat rezultat, ar da la un moment dat, pe dinafară!

    P.S. Federalizarea-i o minciună. Guvernul de la cârma statelor membre ”autonome” va face pe dracul ghem și-l va rostogoli întodeauna peste națiunile-state!

    Apreciază

Comentați!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s