Întoarcere, sau stagnare?

Coperta cărții

Anul trecut, cred că undeva prin vară, am găsit într-o librărie cartea lui Timur Vermes, „Ia uite cine s-a întors” (Er ist wieder da).

Ieri, am găsit și ecranizarea acesteia… Recomand cumpărarea cărții, dar cine vrea s-o citească acum, o poate face aici.

Pretextul e simplu: o întoarcere în zilele noastre a lui Adolf! Cum care? Frizura e totuși definitorie! Adolf Hitler…

De fapt, aici e vorba într-adevăr pe de o parte de pretextul întoarcerii Führer-ului, dar – mai important – de stagnarea mentalităților umane peste timp…

Dar așa cum am spus, fiind doar un pretext, ideea de bază a cărții este aceea că oricâtă poleială „democratică” se presară pe societatea umană, mulți membri ai acestei societăți (mult prea mulți!), rămân totuși în faza în care frustrările și inechitățile sociale nu pot să nu lase urme. Dintotdeauna a fost așa… Și e suficient să apară personaje care să exploateze aceste dezechilibre, pentru ca rezultatele unor „alegeri democratice” să aibă consecințe dezastruoase…

Există o replică excepțională a personajului, la întrebarea unui redactor, în contextul unei discuții legate de pianul unui muzician: „Pianul meu este poporul!”.

Și cred că ăsta e principiul de bază pentru două categorii de oameni: politicieni și lideri religioși. Într-adevăr, ăștia cântă la… oameni!

Anunțuri

Un gând despre „Întoarcere, sau stagnare?

Comentați!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s